Tendințe globale în programele REP: responsabilitatea producătorilor pentru ambalajele de consum

Politicile privind responsabilitatea extinsă a producătorilor (REP) pentru ambalaje au început să apară la începutul anilor 1990, iar utilizarea lor a crescut și s-a extins de-a lungul deceniilor.¹ Nu a existat niciodată un impuls global mai puternic decât în prezent pentru implementarea acestui principiu al politicii de mediu, conform căruia companiile sunt responsabile pentru colectarea, sortarea și reciclarea ambalajelor pe care le introduc pe piață.

EPR Unpacked - A Policy Framework for a Circular Economy este cea mai recentă carte albă a noastră, care servește ca resursă pentru autoritățile legislative și de reglementare, precum și pentru părțile interesate afectate de REP. Aceasta oferă o perspectivă multidimensională asupra responsabilității producătorilor – care reprezintă unul dintre cele cinci principii ale programelor REP de înaltă performanță.

Acoperirea completă a costurilor poate crea un impuls

La nivel global, tendința a fost ca programele REP să evolueze de la acoperirea parțială la acoperirea completă a costurilor, producătorii fiind acum mai frecvent responsabili pentru toate costurile operaționale nete ale ambalajelor pe care le introduc pe piață. Aceasta înseamnă că producătorii sunt de obicei obligați să acopere costurile gestionării deșeurilor de ambalaje – inclusiv colectarea, sortarea și reciclarea – precum și cheltuielile administrative pentru derularea programului REP. Pentru factorii de decizie care sunt interesați să depășească cerințele minime de performanță, sfera de acoperire a costurilor poate include, de asemenea, măsuri precum monitorizarea și campaniile de conștientizare a consumatorilor.

În sistemele REP de înaltă performanță, producătorii sunt responsabili pentru o serie de costuri legate de gestionarea eficientă a ambalajelor lor. Conform unei cercetări recente realizate de Eunomia Research & Consulting, implementarea sistemelor de garanție-returnare (DRS) și a programelor REP cu acoperirea integrală de către producători a costurilor de curățare a deșeurilor se numără printre cele mai de succes măsuri legislative care abordează deșeurile de plastic de unică folosință din regiunea mediteraneană.²

Spre deosebire de acoperirea parțială a costurilor, în cazul căreia orice costuri rămase intră în sarcina municipalităților și a contribuabililor, aceasta având, prin urmare, diverse limitări, programele REP bazate pe acoperirea completă a costurilor s-au dovedit a atinge rate de reciclare semnificativ mai mari și a reduce deșeurile datorită sursei dedicate de finanțare. Legislația ar trebui să determine costurile relevante și proporția care intră în responsabilitatea producătorilor, precum și proprietatea asupra materialelor și acoperirea geografică. Factorii de decizie trebuie să ia în considerare crearea unor abordări neutre din punct de vedere geografic și al materialelor atunci când stabilesc obiective pentru a evita distorsiunile de pe piață. În absența unor măsuri bine definite, producătorii se vor concentra în mod natural pe materialele cu cel mai înalt nivel de eficiență în materie de colectare și cele mai mici costuri, în loc să acționeze în mod responsabil în ceea ce privește materialele de ambalare și cantitățile pe care le introduc pe piață.

Sectorul privat trebuie să conducă eforturile cu supraveghere suficientă

În teorie, principiul REP le impune producătorilor individuali să își gestioneze ambalajele după utilizare și să asigure o prelucrare adecvată. Cu toate acestea, atunci când vine vorba despre deșeuri de ambalaje post-consum, îndeplinirea individuală a obligațiilor nu este adesea nici economică, nici fezabilă în practică. Prin urmare, producătorilor li se oferă adesea opțiunea de îndeplinire colectivă a obligațiilor prin intermediul unei entități cunoscute în mod obișnuit sub denumirea de organizație pentru responsabilitatea producătorilor (PRO). Companiile contribuie financiar prin taxe alocate în funcție de costuri, depuse la PRO în funcție de cantitatea și tipurile de produse pe care le introduc pe piață.

PRO s-au dovedit a fi o forță puternică în implementarea colectivă a programelor REP pentru ambalaje. Modelele alternative fără o organizație industrială centralizată și o supraveghere puternică din partea guvernului nu s-au dovedit a fi de succes. În unele jurisdicții, există opinii puternice în întregul lanț valoric cu privire la cine ar trebui să controleze ce aspecte ale sistemului. Cu toate acestea, PRO gestionate de guverne sunt vulnerabile la captarea reglementării, slăbind condițiile esențiale pentru circularitate.

PRO gestionate de industrie sunt înființate și gestionate de sectorul privat, autoritățile publice acționând ca factor de echilibru, fiind responsabile pentru controlul și monitorizarea programului și pentru asigurarea îndeplinirii obligațiilor producătorilor, de exemplu, plata taxelor, atingerea obiectivelor etc. Pentru PRO gestionate de industrie, este important ca datele producătorilor să fie protejate în mod corespunzător pentru a proteja informațiile concurențiale.

Inițial, o singură structură PRO poate ajuta cel mai eficient la stabilirea unui program la nivel național sau de stat și poate oferi părților interesate timp pentru a se adapta la un nou sistem. O structură PRO unică oferă o implementare simplă și un nivel ridicat de control. Prin urmare, țările cu puțină sau nicio experiență în programele REP pot beneficia inițial de un sistem mai puțin complex. Dacă este necesar, guvernele pot lua în considerare implementarea ulterioară a unui peisaj competitiv, odată ce programul REP este bine stabilit.

În următoarea noastră postare, vom evidenția modul în care integritatea sistemului influențează performanța sistemelor REP – rămâneți alături de noi! Doriți să aflați mai multe despre avantajele și dezavantajele structurilor PRO? Descărcați gratuit cartea noastră albă.

Descărcați cartea albă privind economia circulară

¹ OECD. (2016). Extended Producer Responsibility Updated Guidance for Efficient Waste Management.

² Eunomia. (2021). Document informativ pentru elaborarea de instrucțiuni pentru abordarea articolelor din plastic de unică folosință în regiunea mediteraneană.